Cei Doisprezece Paşi şi cele
Douăsprezece Tradiţii
Cei Doisprezece Pași ai
Alcoolicilor Anonimi sunt
o sumă de principii, de natură spirituală, care, dacă sunt practicați ca mod de
viață, pot elimina obsesia de a bea și îi oferă celui ce suferă de alcoolism
capacitatea de a-și regăsi demnitatea, de a fi fericit și de folos celor din
jur. Nimeni nu este obligat să urmeze aceşti Paşi la fel cum prezenţa la
întrunirile AA nu este condiţionată de cunoaşterea sau respectarea strictă a
acestora. Nici măcar ordinea în care sunt ei formulaţi nu este o cerinţă
obligatorie. Cu toate acestea, practicarea celor Doisprezece Paşi precum şi
ordinea lor sunt nişte sugestii importante în procesul de recuperare. Ei sunt
rezultatul experienţelor pe care le-au trăit Alcoolicii Anonimi din vremurile
de început. Au existat reuşite dar şi eşecuri iar din toate acestea s-au
formulat nişte principii care s-au dovedit de folos tuturor celor care au
căutat ajutor în problema alcoolismului. Mai mult decât atât, există mulţi
oameni din afara AA care recunosc valoarea acestor principii, nu doar pentru
cei ce se recuperează din alcoolism, dar şi pentru oricine doreşte să-şi
clădească o viaţă sănătoasă din punct de vedere spiritual.
Iată
paşii pe care noi i-am făcut şi pe care, la rândul nostru. îi sugerăm ca
program de însănătoşire:
1.
Am
admis că eram neputincioși în fața alcoolului, că nu mai eram stăpâni pe viața
noastră.
2.
Am
ajuns la credința că o Putere Superioară nouă înșine ne-ar putea reda sănătatea
mintală.
3.
Am
hotărât să ne lăsăm voința și viața în grija unui Dumnezeu așa cum și-L
închipuia fiecare dintre noi.
4.
Am
făcut fără teamă un inventar moral amănunțit al propriei persoane.
5.
Am
mărturisit lui Dumnezeu, nouă înșine și altei ființe umane natura exactă a
greșelilor noastre.
6.
Am
consimțit fără rezerve ca Dumnezeu să ne scape de toate aceste defecte de
caracter.
7.
Cu
umilință, I-am cerut să ne îndepărteze defectele.
8.
Am
întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri și am
consimțit să reparăm aceste rele.
9.
Ne-am
reparat greșelile direct față de acele persoane, acolo unde a fost cu putință,
dar nu și atunci când le-am fi putut face vreun rău lor sau altora.
10. Ne-am continuat inventarul personal și ne-am recunoscut
greșelile, de îndată ce ne-am dat seama de ele.
11. Am căutat, prin rugăciune și meditație, să ne întărim
contactul conștient cu Dumnezeu, așa cum și-L închipuia fiecare dintre noi,
cerându-i doar să ne arate voia Lui în ce ne privește și să ne dea puterea s-o
împlinim.
12. După ce am trăit o trezire spirituală ca rezultat al acestor
Pași, am încercat să transmitem acest mesaj altor alcoolici și să punem în
aplicare aceste principii în toate domeniile vieții noastre.
Aceasta
este doar o prezentare sumară a celor Doisprezece Paşi. Conţinutul lor este
discutat pe larg în cadrul întrunirilor AA iar
aplicarea lor depinde mult de experienţa personală a fiecăruia dintre noi.
Aceste experienţe împărtăşite pot fi de ajutor atât celor care se află la
început de drum dar şi celor aflaţi de mai multă vreme în AA. În viaţa de zi cu
zi ne confruntăm cu numeroase situaţii în care trebuie să luăm decizii, să
găsim o atitudine potrivită în anumite momente şi să ne asumăm responsabilităţi.
Cei Doisprezece Paşi pot fi un ghid deosebit de valoros pentru redobândirea unei atitudini demne şi
responsabile atunci când ne confruntăm cu provocările vieţii.
Cele
Douăsprezece Tradiţii ale Alcoolicilor Anonimi îşi au originea în necesitatea
de a acţiona ca un grup în care toţi membrii săi au nevoie de ajutor pentru
a-şi rezolva o problemă comună. Avem nevoie de o eficienţă cât mai mare în a
purta mesajul recuperării, avem nevoie să fim cât mai uniţi în atingerea
scopului nostru comunşi avem nevoie de o relaţie normală cu societatea din care
facem toţi parte. Nu trăim într-o lume aparte sau izolată în care să putem
aplica doar regulile şi legile de noi dorite. Abstinenţa înseamnă în foarte
mare măsură reintegrarea în societate, o societate pe care minţile noastre
tulburate de alcool a respins-o sau nu a putut-o înţelege.
Iată şi
prezentarea sumară a celor Douăsprezece Tradiţii ale Alcoolicilor Anonimi:
1.
Este
necesar ca prosperitatea noastră comună să se afle pe primul loc; restabilirea
personală depinde de unitatea Comunității AA.
2.
Întru
atingerea scopului nostru comun, de grup, nu există decât o autoritate
fundamentală: un Dumnezeu al iubirii așa cum se poate exprima El în conștiința
noastră de grup. Liderii noștri sunt doar servitori de încredere; ei nu
guvernează.
3.
Singura
cerință pentru a deveni membru AA este dorința de a înceta băutul.
4.
Este
bine ca fiecare grup să fie autonom în toate privințele, cu excepția
chestiunilor care afectează alte grupuri sau AA în ansamblu.
5.
Nici
un grup nu are alt scop primordial unic decât să transmită mesajul său
alcoolicului care mai suferă.
6.
Este
foarte necesar ca nici un grup AA să nu sprijine, să nu finanțeze și să nu
intituleze ca AA nici un alt organism, înrudit sau nu cu Alcoolicii Anonimi, ca
nu cumva problemele de bani, proprietate sau prestigiu să ne distragă de la
obiectivul nostru primordial.
7.
Este
bine ca fiecare grup AA să se autofinanțeze după nevoi și să refuze contribuții
din afară.
8.
Este
important ca Alcoolicii Anonimi să rămâna mereu neprofesioniști, dar centrele
noastre de servicii pot angaja personal calificat.
9.
Este
bine ca AA, ca și comunitate, să nu aibă o organizare strictă vreodată, dar
putem constitui consilii sau comitete de servicii direct responsabile față de
cei în slujba cărora se află.
10. Comunitatea AA nu exprimă nici o opinie referitoare la vreun
subiect exterior; este foarte important ca numele AA să nu fie amestecat
niciodată în controverse publice.
11. Politica noastră de relații publice se bazează mai degrabă pe
atragere decât pe reclamă; ne este întotdeauna necesară păstrarea anonimatului
personal la nivel de presă, radio, film.
12. Anonimatul este baza spirituală a tuturor tradițiilor noastre
și ne reamintește neîncetat să plasăm principiile deasupra personalitaților.