Metoda
de recuperare din alcoolism a Alcoolicilor Anonimi se bazează pe câteva
instrumente importante pe care noi le folosim în viaţa de zi cu zi, atât în
cadrul grupului dar şi în relaţiile noastre cu cei din jur: familie , colegi,
prieteni. Iată câteva din acestea:
Acceptarea
„Mă
numesc X şi sunt alcoolic”. Acesta este modul în care ne prezentăm la o
întrunire AA. Nu este doar o formulă banală de prezentare ci înseamnă mult mai
mult. Este acceptarea unui fapt grav dar şi a nevoii de a fi ajutaţi, cea care
ne-a adus aici în grupul AA.
Nu
putem porni pe acest drum nou, deschis de programul de recuperare AA, dacă nu
facem primul şi cel mai important pas; să
acceptăm că suntem alcoolici. Este pentru mulţi dintre noi deosebit de greu
să facem acest prim pas pentru că noi nu suntem dependenţi doar de alcool ci şi
de propriul orgoliu. Orgoliul este cel care ne împiedică să vedem în ce stare
de degradare am ajuns şi tot el ne face indiferenţi la suferinţa provocată
celor din jur. Doar lăsând deoparte pretenţiile ogrolioase vom avea puterea să
cerem ajutor. Sunt mult prea puţini cei care reuşesc de unii singuri să rezolve
o problemă atât de gravă cum este dependenţa de alcool. Grupul AA are menirea
de a ne ajuta să ne învingem pornirile orgolioase şi să găsim printr-o
atitudine smerită calea spre o viaţă normală.
Principiul
celor 24 de ore
Pe
vremea când beam am făcut de nenumărate ori promisiuni de a ne opri dar pe care
niciodată nu le-am onorat. Ne-am tot promis nouă, dar mai ales altora, că nu
vom mai bea o săptămână, o lună, un an sau o viaţă şi uneori chiar am încercat
să facem acest lucru dar n-am reuşit niciodată. Uneori am fost foarte sinceri
şi hotărâţi, alteori am făcut promisiuni doar pentru a scăpa de insistenţele
celor din jur, ajunşi la disperare din cauza comportamentului nostru. Cu cât
insistam mai mult în asemenea promisiuni cu atât era mai dezastruos rezultatul.
Ne afundam şi mai mult în mizeria unei vieţi fără rost.
De
aceea, noi cei din AA, am învăţat că este mult mai realist să renunţăm la
angajamente pe termen lung şi să ne concentrăm asupra zilei de azi. Aşadar să
începem prin a ne propune nouă înşine un simplu: Azi nu beau.
Este
un îndemn pe care îl putem rosti în gând sau cu voce tare, dimineaţa când ne
trezim. Este un alt mod în care putem începe ziua prezentă şi care ne poate fi
de mare ajutor, oricât de banal ar părea la prima vedere. Poate că ieri am băut
sau poate că mâine nu vom reuşi să nu bem, important este să ne concentrăm
asupra zilei de azi şi să încercăm să o străbatem fără a ne atinge de băutură.
Nu este uşor de împlinit un astfel de gând, uneori este chiar foarte greu, dar
este posibil şi orice zi de abstinenţă
ne va elibera tot mai mult de sclavia alcoolului. Dacă aceste 24 de ore
de abstinenţă ne par prea dificil de parcurs putem să împărţim ziua în
intervale mai scurte în care să ne propunem să nu bem. Oricum am hotărî, cel
mai important lucru rămâne determinarea de a nu bea în acel interval de timp. Abstinenţa
este de fapt o eternă amânare a primului pahar, cel care declanşează tot
dezastrul. E bine să nu uităm nici un moment că pentru un alcoolic, un pahar
este prea mult iar o sută sunt prea puţine.
Împărtăşirea propriei experienţe
Un
instrument important al recuperării în cadrul grupului AA este împărtăşirea
propriei experienţe, atât în ce priveşte alcoolismul dar şi celelalte aspecte
ale vieţii noastre care inevitabil au fost afectate de alcoolism. Suntem oameni
diferiţi, am avut şi avem un curs diferit al vieţii, dar cu toate acestea avem
un lucru important şi grav în comun, care ne-a adus la un moment dat faţă în
faţă în încercarea de a ne salva. Ajunşi la întrunirile AA, am învăţat că
trebuie să dobândim puterea de a ne împărtăşi experienţele proprii, oricât de
supărătoare ar fi evocarea lor. Sunt multe lucruri care ne deosebesc dar
întotdeauna trebuie să căutăm ceea ce avem în comun şi să lăsăm deoparte orice
prejudecăţi, simpatii sau antipatii, atât de comune în viaţa noastră. Aceasta
presupune înainte de toate o schimbare a modului de gândire. O dată ce ne-am
propus să abandonăm băutul trebuie să abandonăm şi vechile mentalităţi care de
cele mai multe ori ne-au fost dictate de alcool.
Onestitatea
Câtă
vreme am băut ne-am însoţit de cele mai mult ori cu minciuna. Ne-am minţit pe
noi înşine şi i-am minţit mereu pe ceilalţi, din acelaşi motiv; dorinţa de a ne
izola de realitate şi a evada în iluziile alcoolului. Când am ajuns la AA am
înţeles, ascultându-i pe cei prezenţi acolo de mai multă vreme, că nu vom mai
putea trăi în acest mod şi că minciuna este un obstacol în calea abstinenţei.
Am început prin a ne împărtăşi sincer toate problemele pe care ni le-a creat
alcoolismul, în faţa celorlalţi membri ai grupului. Acest lucru ne-a ajutat să
ne înfruntăm propriul trecut şi să ne privim cu mai mult optimism viitorul.
Întâi de toate am renunţat la a ne minţi pe noi înşine, de a ne ascunde mereu
în spatele unor justificări care ar trebui să ne explice nouă şi altora de ce
ne risipim viaţa cu fiecare pahar băut. Nici acesta nu este un lucru uşor de
făcut dar am descoperit că este necesară doar puţină bunăvoinţă. Sinceritatea
faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi ne-a eliberat de povara insuportabilă a
minciunii în care s-a transformat viaţa noastră.